Despre scriitori profesionisti II — C. J. Cherryh

Despre Martin, Gaiman, Mieville, Pratchet si altii asemenea s-a tot vorbit prin Romania in ultimul timp, asa ca am sa abtin deocamdata si am sa scriu despre noile mele descoperiri. S-ar putea ca ele sa nu fie noi pentru altii, insa eu acum am pus mina pe ele si trebuie sa ma laud.
Scriitorul cu care am inceput anul asta sirul descoperirilor este C. J. Cherryh, auzind cum este laudata in cadrul atelierului de catre Julie Czerneda. Ulterior am descoperit ca Cherryh este cea mai puternica influenta din scrisul Juliei, pe care aceasta o recunoaste public. N-am fost niciodata tentat sa pun mina pe vreo carte a ei, pur si simplu am ignorat-o ani de zile pentru ca nu-mi placea numele si pentru ca nu apucasem sa citesc nici o recenzie despre vreuna din cartile ei.
Intimplator deja am in biblioteca doua volume ale lui Cherryh, ultimele doua carti din seria The Foreigner Universe: Defender si Explorer. Asa ca m-am gindit ca ar fi frumos sa le citesc daca tot le am. Am cautat in baza de date a bibliotecii centrale din Toronto si am dat comanda primului volum din serie, intitulat chiar Foreigner ca sa-mi fac o parere. La ora actuala citesc deja al treilea volum, Inheritor si am de gind nu numai sa termin de citit intreaga serie, dar vreau sa-i citesc si celelalte doua serii celebre: The Alliance-Union Universe si The Chanur Novels.
Pe scurt, in The Foreigner Universe este vorba despre contactul omenirii cu o specie de aliens, numita Atevi, si cum decurge acest contact de-a lungul anilor. Binenteles, ca de fapt ce am spus mai inainte nu rezuma nici 1% din ce se petrece in carti, dar n-am de gind sa stric placerea cititorilor.
Trebuie sa fiu sincer si sa marturisesc ca la inceput mi s-a parut greoaie si inutil de complicata. Ma gindeam ca este un exemplu tipic de cum gindesc femeile, despicind firul in 14 si analizind fiecare cuvintel, fiecare gest, interpretind totul prin 3-4 filtre, si savurind un climat de nesiguranta si frustrare. In realitate, cartile s-au dovedit a fi cursive, tensionate, iar ultima jumatate este intotdeauna plina de actiune si adrenalina. Stilul aparent greoi are doua explicatii.
In primul rind personajul principal este interpretul si intr-un fel ambasadorul oamenilor printre Atevi. Cherryh nu se multumeste sa faca numai diferentieri fizice intre noi si Atevi, ci merge mult mai profund la diferente fundamentale care intr-o reactie in lant pornesc de la fiziologia diferita, ce determina reactii emotionale si o psihologie diferita, ce naste o dezvoltare lingvistica diferita si o evolutie culturala fundamental deosebita. Astfel incit, o traducere directa a cuvintelor dintr-o limba poate produce confuzii si conflicte, singura solutie fiind educarea ambasadorului in toate aspectele Atevi, pentru ca acesta in interpretarea celor spuse de ei sa tina cont nu numai de cuvinte, dar si de contextul acestora in cultura Atevi, de gesturile acestora in timp ce vorbesc, de situatia sociala si politica a momentului pentru a interpreta insasi intentia anumitor declaratii.
Iar toate astea in timp ce interpretul este om, si trebuie in permanenta sa oscileze intre sistemul de gindire si cultura umana si sistemul de gindire si cultura Atevi, fundamental diferite intre ele. De unde stilul putin complicat de analiza a fiecarei idei, fiecarui gind, gest, intentie, nesiguranta interpretului, frustrarea generata de aceasta nesiguranta si de realizarea ideii ca orice gest al Atevilor este deschizator de mai multe posibilitati si cea pe care o alege el in interpretare s-ar putea sa fie cea nefasta, ori chiar falsa!
O a doua explicatie este stilul specific C. J. Cherryh, denumit chiar de catre ea si ulterior preluate denumirile de catre critici: “very tight limited third person”, “intense third person” si “intense internal voice”.
In explicatia criticilor: “In this approach, the only things the writer narrates are those that the viewpoint character specifically notices or thinks about. (…) This technique can offer a similar experience to that of reading the viewpoint character’s mind—sometimes at great length—and thus it can resemble stream of consciousness narrative.”

Una peste alta, Cherryh este unul dintre cele mai stralucite exemple cum sa construiesti o societate alien si ulterior sa o minuiesti astfel incit in ciuda diferentelor uriase intre cultura umana si cultura lor, povestea sa fie cursiva, inteligibila si placuta, iar diferentele realiste si interesante. Asa cum este un exemplu stralucit despre cum sa scrii space-opera intr-un stil literat ce o plaseaza alaturi de cei mai buni scriitori realisti moderni.
Stilul realist de a-si construi lumile si de a le prezenta gradual prin implicatiile generate de faptele personajelor, mai degraba decit prin explicatii, a facut din C. J. Cherryh obiect de studiu universitar.
Sa mai adaug o lista lunga de premii si onoruri, printre care John W. Campbel Award, 3 Hugo Award, si un Locus Award, precum si traduceri in 16 limbi?
Printre traduceri, am inteles ca ar fi aparut si in romana cu acelasi roman la doua edituri: Downbelow Station, tradusa pentru Pygmalion ca Statia Planetara si pentru Teora ca Statia orbitala a lumii de jos. Daca mai sint si alte traduceri romanesti imi cer scuze editorilor si promit sa-i mentionez imediat ce-mi vor fi aduse la cunostinta.

2 Comments

  1. Downbelow Station a fost tradusa de Mihai Samoila, dar stiu ca a fost publicata de Pygmalion. Nu stiu nimic de Teora… A mai vazut-o cineva la Teora?

  2. Am cautat inca o data si am regasit listarea de unde mi-am luat informatia. Intr-adevar, scuze, lista era gresita prezentind o data cartea la Teora sub titlul “Statia orbitala a lumii de jos” si apoi la Pygmalion ca “Statia planetara”. Ulterior, daca schimbai parametrii de cautare numai dupa editura, aceasta nu mai aparea la ambele edituri, ci numai la Pygmalion. Data viitoare va trebui sa-mi verific de 3 ori sursele! Scuze inca o data!


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s