Sint carti…

Sint carti pe care le citesti pe nerasuflate. Nu-ti vine sa le lasi din mina si la sfirsit ti se pare o nedreptate ca s-au terminat. Chiar si cind esti singur acasa si citesti, parca ai vrea sa o faci pe ascuns, ca atunci cind erai mic si te ascundeai de parinti si mai furai citeva pagini in noapte. Asta mi se intimpla cind citesc China Mieville sau Storm Constantine (din care tocmai am terminat al treilea volum al trilogiei Wraeththu Histories si s-a dovedit pina la sfirsit un deliciu si o surpriza).
Sint carti pe care le citesti incet si cu savoare, uneori intorcindu-te la cite un capitol din urma si recitindu-l pentru a-ti clarifica anumite lucruri, ori pur si simplu pentru a te bucura de un anumit tablou, o anumita fraza exceptional construita. Nu te ascunzi, le citesti provocator si abia astepti sa se ia cineva de tine ca nu faci altceva decit sa stai cu cartea in mina. Si asta se si intimpla, oamenii intra in vorba cu tine, insa nu pentru ca sa-ti reproseze, ci ca sa-ti impartaseasca parerea despre cartea, ori autorul respectiv, si simtiti amindoi ca faceti parte dintr-un club aparte, select, o societate secreta de care apartii atita timp cit tii cartea aia in mina. Asta mi se intimpla cind citesc Marquez, ori Vonegut, ori George R. R. Martin.
Si apoi sint carti care te bucura intr-atit, incit ai o permanenta senzatie de sarbatoare cit le citesti. Nu le-ai lasa din mina, dar in acelasi timp, la fiecare zece minute esti nevoit sa pui semnul intre pagini si sa-ti iei carnetul cu notite sa-ti mai scrii o idée. Sint lecturi care-ti dau mincarime in degete si-ti fac mintea sa-ti clocoteasca nelinistita, te fac sa realizezi ca ai atitea de spus, ca sint atitea povesti nerostite, vrei sa citesti mai departe dar pe masura ce citesti te incarci ca de la o baterie si in final te apuci de scris la rindul tau, chiar daca e vorba doar de un blog, un e-mail sau doar o carte postala. Asta mi se intimpla cind citesc Terry Pratchett, Neil Gaiman ori John Fowles.
Azi am inceput Fragile Things de Neil Gaiman. Ritmul in care o citesc o s-o transforme intr-o dulce tortura si o sa-mi umple caietul de notite.

4 Comments

  1. 🙂 Ce frumos!

  2. a:) si eu am facut la fel cu Fragile things. sa nu cumva sa o termin prea repede.

  3. Da, sunt, dar putine…

  4. Ai atât de multă dreptate!🙂


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s