In ograda altora

In 2006 si 2007 am asistat la discutiile generate de organizarea intilnirilor anuale ale Atelierului Kult. Citiva oameni au organizat (cred ca trei sau patru), ceva mai multi au participat (cred ca undeva la 30-40) si ulterior fiecarei intilniri si mai multi au comentat, argumentat si reprosat. Este adevarat ca vorbim de o intilnire anuala, care tine doar citeva ore si pentru care propriu-zis nu e nevoie decit de spatiu, instalatie de sunet si eventual ceva racoritoare si pateuri (presupun, pentru ca nu am participat sa stiu concret), plus promotia anterioara intilnirii. Si totusi…

 

De curiozitate, m-am bagat si eu aici, in Toronto, in organizarea unei conventii anuale. Este vorba de Ad-Astra, cea mai mare conventie canadiana si una din cele mai importante de pe continetul nord-american. Se tine tot anual, din 1980 incoace si au inceput de la un eveniment micut, ajungind in ultimii ani la o medie de 1200 de participanti, invitatii de onoare de renume, si mai important—o buna parte din participanti sint la rindul lor scriitori sau artisti cu state vechi. Ca sa va faceti o idée, de-a lungul anilor au fost invitati de onoare: Ben Bova, David Brin, Lois McMaster Bujold, L. Sprague deCamp, Orson Scott Card, C. J. Cherryh, Cory Doctorow, Nancy Kress, Charles de Lint, Vonda McIntyre, Larry Niven, Frederick Pohl, Jerry Pournelle, Tim Powers, Terry Pratchet, Philip Pullman, Robert J. Sawyer, John Varley, Roger Zelazny, Connie Willis, Robert Charles Wilson, etc. Asta ca sa insir mai putin de jumatate dintre scriitori, fara a include artistii plastici sau editorii de renume, si fara a-i mentiona pe toti cei care vin fara sa fie oaspeti de onoare. Una peste alta, un eveniment important si de proportii.

Ei bine, organizatorii sint cu totii voluntari. Exista un comitet de voluntari permanenti, fiecare responsabil de un anumit departament, pentru ca sa nu se calce nimeni pe picioare si sa faca acelasi lucru ca alti doi-trei. In comitet sint ceva mai multi de 30 de insi. Acestia se intilnesc lunar, ori in apropierea conventiei chiar de 2-3 ori pe luna si incearca de-a lungul anului sa rezolve toate aspectele organizarii, plus problemele noi care s-au ivit de la un an la altul. Iar in timpul conventiei propriu-zise, sint peste 50 de voluntari care ajuta cu toate aspectele posibile si imposibile pe parcursul celor 3 zile ale evenimentului.

Ei bine, in ciuda acestei armate de oameni, exista lucruri care abia sint acoperite pentru ca fiecare membru al comitetului este supraincarcat cu sarcini si mai mult, exista si aici nemultumiti care se pling public, ori in particular de tot felul de aspecte inedite si binenteles inexistente, la auzul carora membrii comitetului ramin de cele mai multe ori perplexi. An de an se ivesc lucruri noi la care nu s-a gindit nimeni, dar pe care mintea inventiva a fanului le-a clocit de la ultima conventie si apoi s-a plins ca nu exista. Din cauza asta s-a ajuns la situatia ca cei peste 30 de voluntari permanenti, printre care ma numar si eu acum, au ajuns sa nu mai faca fata tuturor problemelor. Lucru care mi se parea imposibil pina in primavara trecuta cind am voluntariat. Participam la conventii si uimitor (iar asta este unul din aspectele la care indivizii merita toate laudele), totul parea foarte simplu, iar evenimentul se derula ca uns. Programul s-a respectat intotdeauna, oaspetii anuntati au fost tot timpul prezenti si si-au facut datoria, spatiul alocat a fost intotdeauna la dispozitie, echipat si intretinut perfect, si nici nu vedeai pe nimeni asudind, injurind ori incercind sa para sacrificat in fata celorlalti. Totul se intimpla in spatele scenei, participantii nu erau martorii nici unui efort, ci doar al rezultatului final.

In urma discutiilor referitoare la intilnirea Atelierului Kult, si avind deja experienta a trei conventii Ad-Astra, ca participant, m-am gindit ca poate sint romanii mai circotasi, vesnic nemultumiti. Acum, constat ca este si nu este asa. Si aici exista circotasi, dar in numar mult mai mic si sint mult mai discreti in privinta plingerilor si nemultumirilor. Stiu ca nu s-a ajuns niciodata la discutii publice, in care comitetul Ad-Astra sa trebuiasca sa se justifice pentru ceva.

Mai mult, solutia pe care au gasit-o cei de aici este foarte simpla—crezi ca lipseste ceva si ca evenimentul ar putea fi imbunatatit? Bun, intra in comitet, voluntariaza pentru scopul nobil de a-ti vedea ideea pusa in practica si pune-te pe treaba. Daca cineva crede ca trebuie ceva facut altfel, ori in plus, cel mai corect este sa puna mina si sa faca. Ca doar sintem cu totii voluntari si o facem din placere si pasiune.

Revenind la ce spuneam la inceput, este adevarat ca intilnirea Atelierului tine doar citeva ore, dar banuiesc ca exact ca si aici, sint o seama de aspecte invizibile participantilor, pe care organizatorii trebuie sa le rezolve. Cine are idei, ar fii bine sa le expuna impreuna cu solutia corespunzatoare. Si asa cum am mai spus si cu alte ocazii, ar fi frumos ca intilnirea Atelierului sa se extinda la macar doua zile. Ar capata mai mult in importanta din toate punctele de vedere. Succese!

1 Comment

  1. Fain spus Costi, dar romanul trebuie in primul rand multumit cu banul si apoi sa vada el care -i treaba.Succes cu atelier Kult.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s