O simbata perfecta

Inca o simbata cu soare si caldura! Ce poti sa faci altceva, daca nu sa profiti. Lasi cumparaturile, curatenia, si orice altceva casnic si te repezi… undeva.

Ne-am intilnit cu “the couple next door”, pre numele lor Sandu, Simona si Catalin, si am plecat pe Central Island. Unde fetele s-au asezat de-o plaja, am intrat cu totii in apa si ne-am balacit putin, apoi eu si Catalin am plecat in cautarea unei cafele, iar fetele au ramas la soare. Am gasit cafea tocmai in Central Park din Central Island, adica intr-un soi de Oraselul Copiiilor de pe insula, unde era nebunie, haos, galagie tovarasasca, de soimi ai patriei injectati cu mult zahar si lasati sa zburde liber.

Am terminat cafeaua, ne-am cules doamnele de pe plaja si am inchiriat niste biciclete. Noi cite un single si “the couple next door” un “double-chair”, adica una din alea de inchiriezi si la noi, la mare, cu doua scaune si patru roti. Frumoase insulele si bun exercitiul cu bicicletele. Inchipuiti-va un fel de Herastrau de patru ori mai mare si inconjurat de apa pe toate partile, la care adaugi plaja normala, plaja de nudisti, pontoanele de barci si “marina” cu yachturi, plus Oraselul Copiiilor”.

Am lasat bicicletele, am trecut de pe Central Island pe Ward’s Island, poze, poze, vizitat plaja de nudisti (goala acum pentru curiosi, si ma refer la plaja nu la fata), poze, poze, Farul lui Ward, poze, poze, tintari, tintari si in fine, pe la intunecare am ajuns la docuri, sa luam bacul inapoi in Toronto. Toata lumea de pe docuri se spargea in figuri de dans tribalic, in vaga speranta sa nauceasca tintarii cu talentele, si in fine, bacul, racoarea de pe lac, panorama unui Toronto luminat din abundenta, si docurile din capatul lui Yonge Street, pe lacul Ontario.

Dupa atita bicicleta si dans anti-tintari, ni se facuse foame. Asa ca, zis si facut, ne-am indreptat in directia opusa tramvaiului si am intrat pe faleza orasului Toronto, la Harbourfront. O plimbare superba pe faleza, pina la Sirius Stage, unde am stat o jumatate de ora la un concert free de muzica electronica taiwaneza. Este prima oara ca am auzit de asa ceva si pot spune ca ne-au dat pe toti pe spate!

In final, foamea ne-a condus pasii spre una din terasele de pe faleza, Il Fornelo. Unde am mincat o pizza bestiala de smochine si arugula cu gorgonzola si brinza de capra, precum si niste paste cu friptura de vita, ciuperci salbatice la gratar  si parmezan, in sos alb de parmezan. Totul udat cu bere belgiana alba, nefiltrata, Hoegaarden, servita la o halba careia nu puteam sa-i spunem altfel decit galeata. Bine, unii si-au luat sambuca, si chiar daca a fost “on the rocks”, si sambuca i-a luat pe ei putin.

Am ajuns acasa pe la unu fara un sfert, noaptea si am adormit ca un copil dus la Oraselul Copiiilor si dat in calusei toata ziua, cu vintul in fata si soarele in crestet.

O simbata ca asta imi aminteste de ce iubesc Toronto!

5 Comments

  1. N-am inteles ceva, pizza chiar continea smochine, arugula si doua feluri de branza, sau era vreo salata? Nu de alta dar imi place sa experimentez culinar si as incerca sa fac combinatia asta, dar off pizza;) Eu stau la Montreal si mi-a placut Toronto mai mult decat mi s-a prezis. Mi se pare mie sau matale ai facut grafica sau foto pe la ceva reviste glossy? Imi suna tare cunoscut numele.

  2. Toate ingredientele erau pe o pizza cu blat subtire si crocant. Il Fornelo este un lant de restaurante italiene. S-ar putea sa fie si in Montreal.
    Cit priveste a doua intrebare, da, am fost art director la Playboy si Tabu, plus designer la alte citeva.

  3. Multam, ai fost cumva si pe la Madam Figaro? Eu am fost PR la Hilton si mai veneau pe acolo pentru pictoriale. Eram in vorba cu Laura Luca si Andrei Dimulescu pe vremuri. Sau poate il stii pe Jean-Louis Boisnard, care-i tot grafician, dupa ce m-am uitat si pe niste poze mi-am dat seama ca nu te stiu numai dupa nume.

  4. Da, am fost la Madam Figaro la inceputurile revistei. Propriu-zis lucram in paralel la Playboy si MF, la fel ca si Dimulescu de la un moment dat. Da, o cunosc si pe Laura Luca. Dar n-am fost pe set la nici un pictorial MF, deci este probabil sa nu ne fi intilnit. Desi, poate ca totusi ne-am intilnit pe la petreceri.
    Nu, nu il stiu pe Jean-Louis Boisnard, cel putin numele nu-mi spune nimic. De unde as putea sa-l stiu?
    La Montreal lucrezi tot in PR?

  5. Jean e grafician si tot pe la reviste glossy a lucrat. Inceputurile si sfarsitul lui Madame Figaro au fost fatal de apropiate in timp:) Nu stiu de unde te stiu, dar ne-am vazut candva in Romania, cred ca aveai parul mai lung. Anyway, aici nu lucrez in PR si aproape ca nici nu mai visez, termin un master francofon in comunicare si-mi caut iar job, dupa doi ani ca Exec Assistant…unii se muta in alte orase sau in USA, altii se intorc, eu probabil ca voi face ca cei din urma:) M-am plimbat cam mult, am fost trei ani si pe cruiseships, inainte de Canada.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s