Umor englezesc

Am gasit citeva chestii hilare intr-un Ansible din toamna si nu m-am putut abtine sa nu le pun intr-un post.

 

— Se pare ca ultimul “comics” al lui Peter David, intitulat Fallen Angel, a fost interzis intr-o inchisoare din Satele Unite pe motiv ca: “este daunatoare securitatii si disciplinei din insitutie, precum si procesului de reabilitare al detinutilor”. In urma interdictiei, autorul a precizat ca o sa foloseasca motivatia ca si “pull quote” pe coperta editiei “trade paperback” a cartii.

— Ziarul britanic “Independent” a facut o lista cu 50 “UK National Treasures”. Singurul scriitor care a ajuns pe lista comorilor nationale a fost J.K. Rowling si probabil ca este bine ca a ramas asa, pentru ca motivul introducerii lui Rowling a fost: “Her writing is second-hand rubbish, but the children love it.” Traducerea nu-si are rostul.

— In fine, dupa ce acum vreo doi ani presa din Statele Unite aprecia ca serialul Battlestar Galactica este unul dintre cele mai bune seriale de televiziune al tuturor timpurilor, si ca foloseste elemente SF doar ca pretext pentru a atrage si fani SF, dar altfel este un serial adinc, despre relatii interumane, in octombrie 2008, publicatia “The Age” din Australia scrie: “This AI-related scenario is dealt with magnificiently in the Emmy award-winning television series Battlestar Galactica (2004-2008). The series, only superficially in the sci-fi genre…” Si daca se petrece in spatiu, pe o nava spatiala, cu roboti si hibrizi, cu ramasitele civilizatiei umane dintr-o alta galaxie, ce?

Ori altfel spus, vorba lui David Langford: “Daca este bun, nu poate fi SF, ori este SF doar intr-un mod superficial…”

7 Comments

  1. confundasem initial Fallen Angel cu Freak Angels, aparut mai recent :D…iar la ultimul paragraf, cred ca din acelai motiv si la noi unele edituri se feresec sa eticheteze anumiti scriitori, pentru ca suntem oameni si avem moduri diferite de perceptie…

  2. La ora actuala etichetele servesc mai mult marketing-ului decit teoriei literare. “Hai sa spunem ca este fantasy, pentru ca acum fantasy-ul se vinde mai bine decit sf-ul.” Cu toate ca foarte multi din noii autori scriu acum un “cross-genre”, adica amesteca frumos fantasy cu sf, cu horror, poate cu ceva magic realism, etc. Dar cum poti pune toata lista asta pe o coperta? Editorul este sigur ca cititorul vrea sa stie clar ce va cumpara, si ca acel ceva trebuie sa fie un singur element, nu o lista.
    Dar ce spun eu de autorii noi, cind chestia asta se intimpla si cu romane vechi de mai bine de un secol. “Frankenstein” a fost considerata o carte buna si inedita la inceput, apoi horror, apoi a venit Hugo Gernsback si a demonstrat ca este de fapt sf, cu mentiunea ca este primul roman sf din istoria literaturii. Motiv extra-literar tinind mai mult de “al nostru a fost primul, nu al vostru”. Lucru care se intimpla si acum cu declaratiile astea din presa: “imi place serialul asta, deci nu poate fi sf, ca eu in mod oficial sint o persoana respectabila si nu citesc carti sf si nu ma uit la filme sf”.
    Asa ca toata situatia asta a etichetelor are multe fatete, cea mai semnificativa tinind de marketing. Binenteles ca scriitorii nu au nici un cuvint de spus in problema asta, pentru ca pina la urma daca editorul o eticheteaza intr-un fel ca sa o vinda mai bine, asta este si interesul scriitorului — sa o vinda mai bine.
    in plus, am mai spus asta si in alte rinduri, scriitorii ar trebui sa scrie ce vor ei, fara grija etichetelor. Astea sint sarcina editorilor si recenzentilor, dupa ce autorul si-a incheiat treaba.

  3. interesant cu Frankenstein, nu stiam. Cred ca astazi numele scriitorului este mai “puternic” decat ceea ce scrie si cititorul a trecut de bariera clasificarilor si genurilor, chiar daca uneori in cazul unuia necunoscut usureaza incadrarea, si urmareste cu interes toate aparitiile celui care l-a impresionat.Desi, daca ma gindesc bine,nu ar fi neaparat o practica noua.
    Da, am mai intalnit situatii in care scriitorul trebuie sa urmeze, in principiu, ideea editurii in legatura cu modul cum ii va fi publicata cartea si sunt si eu de acord ca experienta si ideile oamenilor de acolo il pot ajuta sa-si vinda cu succes romanul.

  4. Bine spus Costi!frumos le mai spui! asta este !pina nu depasim pragul etichetelor nu ne vom reveni !

  5. pe da alta parte, si etichetele ajuta. ca fara ele, multe carti ar ramine necitite (de fani). vezi, de pilda, cartile f&sf publicate de polirom si humanitas fiction.

  6. dar aia cu bsg in care s-au bagat elemente sf doar ca atraga si fanii sf e geniala

  7. @michael: Fara indoiala ca ajuta. Insa nu scriitorii trebuie sa fie preocupati de ele, ca mai mult este treaba editorilor si a departamentelor lor de marketing.

    Pe de alta parte, daca esti deja un scriitor consacrat, cu puzderie de fani, atunci iti permiti sa nu mai pui etichete si sa-ti vinzi cartile fara ele. In felul asta, fanii te vor cumpara oricum, pentru ca deja stiu de tine, dar devi accesibil si celorlalti, care nu ar calca in partea de f&sf a librariei.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s