Viitorul e incetosat

In primavara anului acesta am fost la atelierul de scris tinut de Robert J. Sawyer, in cadrul conventiei AdAstra. Rob spunea ca in iarna, David G. Hartwel, senior editor la TOR Books, a prevestit moartea cartilor tiparite in cel mult zece ani. In viziunea sa, piata cartilor electronice reprezinta viitorul si totodata prabusirea industriei cartilor asa cum o stim acum. Scriitorii nu vor mai putea cistiga la fel de mult, de fapt majoritatea vor lucra pe gratis si ca atare, numarul scriitorilor se va micsora dramatic. Rob sustinea ca daca Hartwell a spus asa ceva, insemna ca este ceva sigur.

Am reluat ideea in cadrul grupului meu de scriitori, the Stop Watch Gang. Autori tineri, simtind pulsul la un alt nivel decit Sawyer sau Hartwel, in contact cu majoritatea editorilor din noua generatie de pe piata nord americana, colegii mei au ris de prezicerea senior editorului de la TOR. Apoi s-au intrecut unul pe altul in a veni cu argumente pentru a demonstra de ce posibilitatea disparitiei cartii tiparite nu va duce in nici un caz la disparitia meseriei de scriitor, ci mai degraba la o inflorire a ei. La o patrundere a acestei antice meserii intr-o noua era.

In numarul pe luna august al revistei Wired, Jim Fiscus isi aduce propria contributie la continua dezbatere din ultimele doua decenii, intr-un articol intitulat: We surf the Internet. We swim in magazines. El sustine ca in cei 12 ani de viata a aplicatiei Google, numarul cititorilor de reviste a crescut cu 11%. Apoi adauga ca se dovedeste inca o data ca aparitia unei noi media nu duce obligatoriu la disparitia uneia vechi, asa cum filmele nu au omorit radioul (o alta dezbatere din alte timpuri).

El concluzioneaza ca: Which is why people aren’t giving up swimming, just because they also enjoy surfing.

Ma intreb care or fi statisticile la carti. A crescut si numarul cititorilor de carti tiparite in ultimii ani? Ar trebui sa ne ingrijoram ca meseria de scriitor va disparea in aburii unei istorii mult prea tehnologizate? Sau, din contra, tehnologia va duce la transformarea si inflorirea acesteia?

16 Comments

  1. Am acasa o biblioteca prea mare pentru spatiul stramt al unui apartament de 3 camere. Am o multime de carti si in dormitor si altele multe la casa de la tara. Din cand in cand le rotim, fie ca sa arate bine fie ca sa le scoatem in fata pe cele necitite. Si asa constat ca de multe pur si simplu nu-mi mai amintesc. Nu mai stiu cand le-am cumparat, de ce le-am cumparat, cand le-am citit, daca mi-au placut sau nu. Ei bine am facut aceasta introducere scurta pentru a scoate in evidenta ce are in plus un suport electronic de citit. Posibilitatea de a face notite imediate, de a conspecta in carte direct ce doresti. Fiind un calculator are posibilitati mari de interactiune directa cu textul. Fie prin notite, fie direct pe text. Le poti grupa, le poti sorta, se pot face rapoarte, se pot printa pasajele preferate, se pot trimite. Ah sa nu uit se pot inregistra notite audio la text! Si multe altele. Si tot in continuarea introducerii, aceste dispozitive elimina necesarul de spatiu de depozitare. Oricat de draga imi este biblioteca, mai dragi imi sunt cartile din ea. Textele, autorii. O zi buna va doresc.

  2. “Scriitorii nu vor mai putea cistiga la fel de mult, de fapt majoritatea vor lucra pe gratis si ca atare, numarul scriitorilor se va micsora dramatic.”
    Partea asta nu am inteles-o. De ce nu ar cistiga la fel de mult (gratis?!)?!
    Pina la urma se schimba suportul si modul de distributie, actul de creatie ramine acelasi. S-ar putea sa creasca concurenta datorita usurintei self-publishing-ului, dar…

    • Unul dintre argumentele lui Hartwel a fost ca o carte tiparita se copiaza foarte greu si cu un pret care face actul copierii neatractiv. De asemenea, desi imprumutarea cartilor tiparite prietenilor se practica la scara larga, nu poti imprumuta o carte la mai mult de 10 prieteni pe an. O nimica toata.
      In schimb, o carte electronica este doar un fisier care se poate copia in mii de exemplare in doar citeva minute, fara nici un cost. O poti distribui tuturor prietenilor tai si prietenilor prietenilor tai in doar citeva zile.

      Aceasta realitate va duce la scaderea vinzarilor undeva spre 20%. Adica atit editura, cit si scriitorul, vor face cu 80% mai putini bani.

      In cazul unui scriitor de succes, cu un cistig de, sa zicem, $100 000 pe an, acesta va ajunge la doar $20 000, ceea ce nu-i va asigura nici macar mortgage-ul anual. Va trebui sa isi gaseasca si o alta sursa de venit si atunci va scrie mult mai putin si mai rar.
      Iar in cazul unui scriitor de lista B sau C, care nu face mai mult de $10 000 pe an si are si un serviciu ca sa poata trai, banii din carti fiind un supliment, cistigul lui se va reduce la $2000 pe an daca este norocos. Multi se vor lasa de scris pentru asemenea bani.

      Multi dintre cei care nu au ajuns inca la profesionalism, vor renunta pentru ca motivatia ca vor putea trai, partial sau total, din scris nu mai exista. Altii, foarte putini, vor scrie doar ca hobby si calitatea va avea de suferit.

      Editurile vor fi obligate sa-si concedieze o buna parte din angajati, pentru ca nu vor mai avea bani sa-i plateasca si atunci vor lua in considerare mult mai putine carti pe an decit in mod normal, ceea ce va duce la scaderea numarului de carti noi publicate anual. Probabil ca si calitatea redactarii va fi scazuta, personalul care se ocupa de corectura si redactare fiind la minimum. Etc., etc., etc.

  3. las’ca vine peak oil… si-atunci pre multi vom popi noi, astia care ne-am facut rezerve de carti tiparite. si care stim sa facem carti tiparite, care se pot citi la lumina opaitzului cu seu de oaie🙂 poate ca nu vor fi la fel de bine tiparite ca alea de-acum, avind in vedere ca vom folosi tiparnitze mecanice… dar vor rezista destul cit sa prezerve cultura omenirii pina ce se va ridica iar🙂

    • O… k…!

      Cum ramine cu electricitatea?!

  4. pai no oil, no electricity🙂 asta va fi a doua chestie care dispare, la scurt timp dupa oil🙂

    • Ah! Acum ca e clar, vine intrebarea: am si eu o pila la un popa cu tiparnita mecanica, sau trebuie sa-mi construiesc propria tiparnita?🙂

  5. Bah, hai ca o dam in SF-uri
    @Ursu – Electricitate e si fara oil… nucleara, hidro, eoliana, solara etc. Oil peak o sa bage in buda transporturile si petrochimia (adica toate plasticaraiele alte materiale sintetice) -> cam toate marfurile reale se vor scumpi serios, in special mincarea si energia (dar nu va dispare bai!)
    @Costi – Desi logica lui Hartwell pare ok, omu’ e batrinel si si se vede cum colegii corporatisti i-au facut teoria cum se cuvine. Ori a uitat, ori nu stie ca o carte se poate pirata (transforma in e-book, asa cum zice el) in mai putin de o ora daca esti dispus sa distrugi copia de hirtie in the process (scan pe autofeeder, OCR, conversie, done!). De fapt s-a intimplat si se intimpla.
    Chestia de care se tem de fapt editurile e ca nu mai pot pacali cititorul, chestie valabila pentru orice tranzactie in care cumperi “continut” si nu forma. Adica filme, muzica, software (incluzind jocurile, si or mai fi si altele. Adica daca te duci la film si nu-ti place nu poti sa ceri banii inapoi pentru ca fost o porcarie. La fel cu muzica si jocurile de exemplu, chit ca vin pe un suport – odata ce le-ai desigilat (ori download-at de pe magazinele on-line) mori cu ele de git. Oricum, faza cea mai criminala e cu filmele (la altele mai poti beneficia de un demo sau ceva asemanator, sample chapers uneori) unde trailerele sint in asa fel montate sa te pacaleasca. Editurile folosesc in acest scop asa-numitele blurb-uri (mai bine spus bloorb-uri).
    Hartwell zice de imprumutat si ca exista o limita de timp cind faci chestia asta (de biblioteci nu zice nimic) – dar limita aia exista oricum. La un moment dat circula pe net o colectie de peste 15mii de pdf-uri cu carti sf&f, probabil a fost download-ata de multi, dar oare citi au citit cele 15 mii de carti, citi vor putea vreodata sa le citeasca… Dupa cum calculeaza corporatiile s-ar zice ca la fiecare download au pierdut 15mii*$7 (pret de mmp),insa lasind la o parte cititul, oare citi din cei care au download-at ar fi cumparat altfel cele 15mii de carti? Iti spun eu: 0!.
    Scriitorii buni or sa faca bani si in viitor pentru ca vor avea cititori care sa-i aprecieze si sa plateasca pentru creatiile lor, categoria B o sa traiasca mai mult de pe linga scris (activitati conexe), iar C-ul o sa dispara (abia se mai clarifica peisajul).
    Un exemplu clasic este Doctorow (B in opinia mea) – da cartile gratis, unii i le cumpara si p-alea tiparite, dar pe linga asta trebuie sa mai faca si alte chestii pentru bani. Mai trist e cum o sa se transforme categoriile astea – probabil o sa vb de categorii de succes, nu de calitate…
    Imi aduc aminte ca o astfel de isterie depresiva cuprinsese industria muzicala acum vreo 10 ani.
    Ma rog, o sa vedem…

    • Da, argumentele lui au o logica, dar intr-adevar exista multe alte argumente contra teoriei sale. Asa ca disputa este in toi. Partea buna din toata disputa asta este ca daca lumea intoarce in avans problema pe toate fetele, se vor gasi solutii din timp. Pentru ca cel mai nasol este sa dispara o intreaga industrie peste noapte si cei implicati sa nu fi prevazut acest lucru.

  6. Mai. mai fratilor mai usor cu electricitatea😀 daca aveti ceva probleme contactati-ma si va voi aduce electrica la domiciliu😀 sunt enorm de multe surse prin care poti produce electricitate🙂 . Costi hai ca-ti fac eu niste pile voltaice la o tiparnita😀 !

    • Nicu, daca sint voltaice, atunci ma bag.🙂

  7. vezi, de-aia zic eu ca noi, astia cu cartile pe hirtie vom birui. vine nicu cu o galeata de curent si ne-am scos.

  8. […] – “The Mammoth Book of Best New Horror” edited by Stephen Jones Costi Gurgu/Vyrclozone. Viitorul e încețoșat Schizoid. Dailies […]

  9. Pe masura ce resursele materiale sint din ce in ce mai la nas si la dispozitie si devin generice si taken for granted (da, da, chiar si cu amenintarea apocalipsei post-petrol), vom intra din ce in ce mai mult intr-o societate pe care vizionarul de Jack Vance a prezentat-o in Molia Lunii. Vom crea pentru prestigiu, pentru masti care sa ne salte statusul, pe gratis dpdv bani dar nu pe gratis dpdv gratificare simbolica.

    Si vom sta toti la umbra nucului batrin, ca niste lepre de intelectuali inutili ce sintem, si vom scrie just for the fun of it, sa ridiculizam adversarii si sa impresionam admiratorii ce cashtok scrim noi. Fara numar, fara numar.
    😉

    • Cred ca asta se intimpla deja in Romania, in ciuda faptului ca este exact pe invers cu resursele!!!😉

  10. Ce drama va fi cand s-ar paradi hdd-ul si nu s-ar mai putea recupera folderul-biblioteca cu 15 000 e-carti platite toate! Regrete eterne si blesteme fata de amanarea scrierii unor copii de siguranta…


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s