In Caraibe

De citiva ani ne tot batea gindul unei aventuri in Caraibe, dar intoarcerile acasa, in Europa si curiozitatile de linga noua casa, in America, ne-au tot aminat dorinta. Anul acesta insa, am hotarit ca in fine, este cazul sa ne facem pofta. Zis si facut, de zilele noastre de nastere (amindoua in aprilie) ne-am facut cadou reciproc o saptamina in Mexic. Da, stiu, si noi ne-am gindit ulterior de ce doar o saptamina…

Am ales Mexicul pentru toate lucrurile pe care le poti vedea acolo, spre deosebire de o insula undeva, in mijlocul marii. Iar in Mexic am ales peninsula Yucatan, adica Riviera Mayasa, pentru motive usor de inteles. Si in Riviera, am selectat Grand Sirenis Maya.

Ola, hombre. Numele meu e Iguana si asta-i parerea mea...

Povestea asta va avea probabil doua parti, nu atit din cauza numarului mare de cuvinte, cit din cauza numarului mare de imagini pe care mi-as dori sa le incarc. In prima parte voi acoperi exclusiv resortul Sirenis si tarmul Yucatanului, iar in a doua parte vom intra in jungla.

Grand Sirenis este un resort format din douazeci de cladiri de locuit, a cite cincizeci pina la suta de camere fiecare. Are doua receptii principale si zece receptii locale pentru a putea servii toata lumea fara intirziere, vreo douazeci de baruri, un club/discoteca acoperit(a) si unul(a) pe plaja, zece restaurante, trei saloane de cosmetica, fizioterapie si masaj, sala de sport, patru plaji, sapte piscine, un riu lent, o capela, sase magazine, sali de billiard si darts, cofetarie, gelaterie, cafenea, healthy bar, terenuri de tenis, de tir, de tras cu arcul, de minigolf, de volei, de baschet, teatru, cinematograf, o gradina botanica, o ruina mayasa veche de 1200 de ani, doua fisii de jungla si un recif de corali chiar pe proprietate. Asta la o scurta recapitulare si probabil ca mai sint citeva lucruri care mi-au scapat.

O ruina veche de 1200 de ani

Intreaga proprietate, intregul resort, este probabil dublu cit este Mamaia, cu tot cu satul de vacanta si ghiol.

Figurine din prosoape ne asteptau in fiecare zi in camera. Observati lebada!

Observati catelul...

Intr-un final apoteotic, camerista si-a facut un autoportret...

Primele doua zile le-am dedicat explorarii resortului si statului la plaja, in masura in care se poate numi plaja atunci cind stai o ora la o piscina, apoi te muti la urmatoarea, apoi la urmatoarea samd, pentru a le incerca pe toate.

Plaja principala are vreo doi kilometri si este acoperita de sute de umbrele, fiecare cu cite patru sezlonguri, precum si de paturi cu baldachin. Nisipul nu este din cel mai fin, pentru ca intreaga coasta a Yucatanului este marginita de recifuri de corali, care odata ce ajung pe mal luati de valuri, se usuca, prin asta intelegind ca se pietrifica si se pulverizeaza si impreuna cu scoicile strivite formeaza nisipul plajilor. Pe de-o parte ai un nisip mai grunjos, pe de alta parte poti culege corali fosilizati la kilogram.

 

Ora 6:30AM, ultima dimineata

Ora 6:30, ultima dimineata, cu trei ore inainte de plecare

Cuvintele pe care le auzi cel mai des (dincolo de ola si grazias) sint tequila, iguana si mojito.  Barurile sint deschise de la noua dimineata pina la doua noaptea si binenteles ca o buna parte din cocktailurile servite sint pe baza de tequila sau rom. Favoritul meu si se pare al unei bune parti din populatia resortului a fost Mojito. Alte favorite au fost Miami Vice, Margarita, Pina Colada, Coco Grove, Blue Lagoon si Conga. Poate parea ciudat ca un bar se deschide la noua dimineata, dar pentru ca toata bautura, ceea ce inseamna si tot alcoolul, este inclusa in pretul vacantei, sint multi nesatui care in loc de cafea isi incep ziua cu un whisky sau cu o Pina Colada.

Jazz Bar

Main Bar

Niste Miami Vice in "piscina de activitati"

Am auzit ca sint destule cazuri de turisti care pleaca din resort in coma alcoolica. Personal n-am vazut nici unul, dar la cite tone de spirtoase se consuma zilnic, nu m-ar mira.

Iar iguana, pentru ca Mexicul este plin de ele. Resortul este plin de ele. Stau cu tine la plaja pe prosop, ori isi iau prinzul sub masa ta. Dupa primele zile incep sa faca parte din peisaj, precum ciinii sau pisicile. Ele nu se mai sperie de tine, dar mai important tie nu-ti mai este frica atunci cind dupa ce ai adormit pe plaja toropit de soarele amiezii, te trezesti cu o iguana mare cit un soricar, holbindu-se la tine de la o distanta de o palma. Sau cind vine si-ti ia din mina banana, chiar si atunci cind nu i-o oferi.

Iguana Boy

Papa Iguana

Uncle Iguana

Iguana chicas

Grandpa Iguana

Piscinele sint toate diferite, de la cele adinci, olimpice, la cele pentru polo si volei in apa, la piscinele cu bar acvatic, scaune si fotolii scufundate, la cele cu jeturi de masaj, la cele de copii, pina la piscine in piscine, adica cele la care ajungi dupa ce ai traversat una mai mare, iar in mijlocul ei urci niste trepte si intri intr-o piscina aflata deasupra primeia.

Oriunde te-ai decis sa faci plaja, se plimba chelnerite care te intreaba ce-ai vrea sa bei. Chit ca esti la o piscina, sau esti pe nisip, linga mare. Astea de pe plaja, saracele, merita tot baccisul. Sa te lupti sa transporti o tava cu cite douazeci de pahare pline, prin nisip, sub un soare fierbinte, la peste 40C.

Jungla si gradina botanica sint populate de… iguane, dupa cum ati ghicit, dar si de iepuri, o specie de capybara, de maimute si zeci de tipuri de pasari viu colorate, unele dintre ele scotind triluri de ti se facea pielea gaina cind te plimbai prin padure. Cocotierii erau incarcati de nuci, si multe din celelalte specii fie infloreau, fie deja dadeau rod.

Jungla, de la balconul gym-ului

La cules de corali

The haunting jungle

In gradina botanica

Pelican la pescuit

Si mexicanii au siesta lor...

Cladirea principala a resortului adaposteste cele doua receptii principale, doua baruri, cel mai mare restaurant, care serveste si ca bufet principal si o buna parte din magazinele si salile de recreatie. Cladirea este sub forma de templu mayas in viziune moderna—are doar doi pereti exteriori si acoperis, fiind ca o structura inalta si goala, despartita in diversele zone prin scari si etajari. Inspre nord si spre sud nu exista pereti, intreaga suprafata de patru etaje fiind deschisa vinturilor, soarelui si ploilor. Este o structura minimalista, fara suprafete drepte, absolut orice perete sau birna fiind inclinata sub un anumit unghi.

Intrarea la una dintre receptiile principale

Una dintre receptiile principale

Vali in Templul Formelor Perfecte

La Spa

La Spa

Terasa Constelatiilor

Inainte de plecarea acasa

Cladirile de locuit au aceeasi structura, dar la o scara mai mica. Sint ca niste tuburi goale, toate camerele fiind pe exterior, de jur imprejurul centrului deschis naturii.

In fiecare noapte se desfasoara un program amplu de entertainment. Cel mai atractiv fiind teatrul, unde seara de seara, echipa de entertainment prezinta un alt spectacol. De cele mai multe ori sint musicaluri de pe Broadway, spectacole de dans din diverse parti ale lumii, sau concerte ale unor trupe celebre, imitate de cintareti si showmen mexicani si americani.

The Lion King

Broadway, Broadway!

Dupa concertul KISS!

Seara mexicana!

O alta atractie importanta sint binenteles, restaurantele.  Sapte din cele zece restaurante sint a la carte, unde nu poti ajunge fara rezervare. Noi n-am avut timp sa mergem decit la trei din ele, in celelalte seri preferind sa mai incercam si alte activitati ale resortului. Poti alege intre Japonez, Cajun, Mexican, Brazilian, Steakhouse, Frantuzesc si Italian. Am preferat japonezul, brazilianul si pe cel cajun.

La japonezi!

The Beach Restaurant sau La lobsterul furios

Aleea restaurantelor a la carte

Pe terasa bufetului principal

Cajun Cuisine

Vedere de pe terasa bufetului

Dar partea cea mai meseriasa este la plaja. Toata lumea vine cu masti de snorkeling si cel putin dimineata, marea este plina de oameni care plutesc pe burta, agatati de furtunele de respirat. Pentru ca reciful de corali se intinde pina in apropiere de mal.

Prima oara cind am intrat in apa nu mi-a venit sa cred. Pesti colorati in galben si albastru si argintiu ajung pina aproape de nisipul plajii, inoata in jurul oamenilor, fara frica, iar daca stai mai mult de un minut nemiscat, incep sa te atinga si sa te ciuguleasca de picioare. La douazeci de metri de mal, am dat de un banc urias de pesti. Am crezut ca este unul care contine citeva sute. Privelistea era ca-n filme. Nu pot descrie senzatia de a inota la un metru de atitia pesti. M-am deplasat de-a lungul lui, apoi am incercat sa-l ocolesc, dar nu faceam decit sa inot in cerc cu ei.

In cele din urma am intrat printre ei, asa cum faceau toti ceilalti inotatori si atunci mi-am dat seama de adevarata dimensiune. Bancul de pesti se intindea pe citiva zeci de metri, de la suprafata apei pina la fund. Nu erau citeva sute, erau cu zecile de mii. Iar zidul viu se desface in fata inotatorului, il inglobeaza si i se inchide in spate. Te atingi de ei, inoata cu totii in aceeasi directie, apoi schimba brusc directia si foarte curind iti pierzi reperele, nu mai stii de unde ai venit si incotro te duci.

Interesul este sa ajungi pe linga stincile din larg, unde se afla reciful. Coralii sint de toate culorile si formele, este plin de anemone, iar printre ele alte specii de pesti, care nu se aventureaza pina la mal. Mai colorati, mai frumosi, mai multi. Nu trebuie decit sa plutesti printre ei si incet, incet descoperi noi specii care fusesera camuflate, noi plante, noi culori. Este ireal de frumos.

Avangarda bancului de pesti

Costi la privit pestii

Alti privitori de pesti

Pesti la mal

Vin mai rau ca porumbeii la faramituri

Pe onoarea mea de iguana, ca am vazut pesti luind piinea dintre degete

Cind, in fine, te hotarasti sa te intorci la mal, trebuie sa traversezi iarasi bancul de pesti. In asemenea momente am avut citeva intilniri “fierbinti”. Prima oara a fost cu un peste care semana cu un somn cam de-un metru lungime, dar avea capul mult mai mare si corpul mai gros. Stiu ca m-am oprit, am asteptat citeva secunde, apoi am schimbat directia, sperind sa nu-i fi atras atentia. A doua oara am vazut o pisica de mare uriasa, care spre fericirea mea inota in directie opusa. Iar a treia oara am dat nas in nas cu o barracuda. Era lunga cit mine si cind si-a deschis gurita si i-am vazut dintisorii ca un fierastrau, n-am stiut cum sa inot mai repede, pastrindu-mi insa directia, pentru ca vroiam sa ajung mai rapid la apa mica.

In ciuda acestor ciocniri, experienta de a inota printr-un recif de corali, printre zecile de specii de pesti colorati, dungati, si patati, cu forme care mai de care mai fantastice, este unica. Nu-mi doresc decit sa ma reintorc si sa retraiesc toate senzatiile.

Mai jos puteti vedea rasaritul din ultima dimineata:

Din pacate erau nori

Jumatate de ora mai tirziu

PS — Am uitat sa vorbesc despre riul lent. Ca intr-un parc de distractii acvatice, riul lent este un curs de apa curgatoare, care strabate cam jumatate din resort si te plimba prin padure, pe linga piscine, pe sub poduri, pe linga baruri, pe un traseu sinuos, cu portiuni mai lente si altele mai rapide. Nu trebuie decit sa stai comfortabil intr-un colac si sa te relaxezi.

6 Comments

  1. Fain

  2. faine poze, faina vacanta, faini si voi (mai ales vali lol). va invidiez amarnic.

  3. peisajele ca peisajele, da’ e o tanti acolo care le prezintă de nu mai vezi nimic în jurul ei.😀

    • initial am crezut ca era camera foto de vina, abia mai tirziu mi-am dat seama ca eu eram ala de nu mai vedeam nimic in jurul ei…🙂🙂🙂


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s